PENTRU PĂRINȚI

Prin educație financiară nu se formează doar cunoștințele viitoare financiare ci și diferite alte abilități și capabilități. Astfel:

  • Învățând despre resurse financiare și utilizarea lor:
    • Se capătă abilități de a participa cu încredere la negocieri financiare.
    • Se înțeleg factorii care afectează puterea de cumpărare.
    • Se dobândesc abilități de a formula sesizări despre produse sau servicii specifice.
    • Se obțin abilități de a calcula prețul real al unui produs în funcție de așteptări.
    • Se descoperă modalități de a trăi într-un mediu economic și social responsabil.
    • Stabilește obiective pentru carieră și modalități de realizare a acesteia, inclusiv educație, în conformitate cu atuurile și interesele personale.
    • Este înțeles mecanismul de plată a contraprestației în muncă – salariu, contract, plată brută vs. plată netă, deduceri fiscale etc. și diferența între salariu și câștig de capital, putând a formula preferințe în baza aspirațiilor personale și aptitudinilor.
  • Învățând despre risc și recompensă:
    • Se ajunge la cunoașterea riscului de default la angajamentele de plată sau credit.
    • Se înțelege impactul ratei dobânzii, ratei de schimb, volatilitatea pieței, taxarea și inflația deciziilor financiare.
    • Se înțelege modul de a schimba bugetul în funcție de schimbarea nevoilor, circumstanțelor și problemelor.
    • Se obțin abilități de a distinge investițiile în funcție de gradul lor de risc.
    • Se înțelege riscul activității ilicite și pariurilor pentru obținerea de mai mulți bani.
    • Se obține abilitatea de a dezvolta o analiză și un plan de afaceri pentru capitalizarea oportunităților sociale sau financiare.
    • Se formează abilitatea de a identifica, asuma și alege riscurile și de a le administra în condițiile unor evenimente sau rezultate neașteptate.
  • Învățând despre mediul financiar:
    • Se capătă abilitățile de bază și comportamentele antreprenorului, care poate descrie necesarul de capital și altele pentru deschiderea unei afaceri, poate explica cum adună și administrează aceste resurse.
    • Se conștientizează faptele frauduloase, precum furt de identitate, înșelătorii, fraude și știe să adopte măsuri de protecție.
    • Se pot recunoaște factorii care conduc la inegalitatea de venituri și îndatorare.
    • Se obțin capabilități legate de desfășurarea în mod protejat de activități financiare de bază prin internet sau instrumente mobile.
    • Se înțelege, posedă și arată priceperi, cunoștințe, atitudini/ comportamente cerute pentru o anumită profesie, vocație sau loc de muncă.
    • Poate asculta și folosi strategii de rezolvare a problemei pentru a asigura servicii consumatorilor.
    • Se deprind abilități de administrare a carierei.
    • Sunt identificate oportunitățile ce derivă din muncă, la orice nivel (personal, local, național, internațional).
    • Se obțin cunoștințele de bază, atitudini/ comportamente și competențe tehnice necesare pentru a deveni activ în muncă sau știe cum să obțină aceste însușiri.
    • Se formează abilitatea de a putea face față situațiilor neașteptate.

Viitoarea bunăstare financiară a copilului nostru este generată nu numai de cunoștințele dobândite de-a lungul timpului, dar și de comportamentul format de educația primită. Copilul vede la părinții săi dacă aceștia sunt atenți cu banii, dacă păstrează bugetul familiei în ordine, dacă cheltuie rezonabil și dacă au deprinderi legate de economisire. Îngrijorările noastre legate de bani sunt percepute și de copii, care reacționează la acestea. Studiile efectuate de cercetători arată că deprinderile și comportamentele copiilor copiază pe cele ale părinților lor.

Rolul nostru ca părinți este de a învăța copilul despre un managementul banilor, dar și de a fi un exemplu comportamental bun din punct de vedere financiar. Ambele sunt la fel de importante.

Mesajul pe care îl transmitem copiilor pentru a-i deprinde să fie raționali în cheltuieli este determinat inclusiv prin modul în care le răspundem la solicitările lor. Poate este mai bine ca, în loc să le spunem că nu le cumpărăm o jucărie pentru că nu avem bani, să le indicăm că nu o cumpărăm pentru că în acest moment este mai important să cheltuim banii pe altceva. Îi învățăm astfel să prioritizeze nevoi și dorințe, să compare prețuri, să acorde atenție particularităților produselor.

Copiii de azi au fost crescuți într-o perioadă a prosperității economice și a dezvoltării tehnologice – internet, gaming, excursii. Ca urmare,

  • Dacă au bani îi cheltuie foarte repede. Oare nu ar fi important să îi învățăm să își limiteze cheltuielile și să acorde importanță economisirii pe termen lung?
  • Ne văd folosind bancomate, o sursă „magică” de bani. Copiii de astăzi nu au imaginea volumului de bani și a consumului acestuia. Este mai greu să înțelegi un volum dacă nu cunoști decât o imagine redusă. Este ca și cum am fi în Țara Minunilor cu Alice… Mai mult, ei nu fac diferența că în spatele acelui card pot fi banii altcuiva, dacă vorbim despre credite bancare de orice tip. Îi învață cineva că acel plastic care este cardul poate reprezenta datorii la bancă, generatoare de costuri?
  • Într-o lume a vitezei și a comunicațiilor electronice, copiii trebuie să știe că un contract este o hârtie scrisă și asumată de cei care îl semnează și nu trebuie confundat cu o simplă vânzare pe internet sau o promisiune verbală. Dacă nu îi învățăm să citească contractele și ofertele, nu le oferim protecție pentru cazurile viitoare neprevăzute.

Părinții noștri nu au avut astfel de discuții cu noi, nu ne-au învățat despre bani și piață financiară. Dar aceasta nu înseamnă că noi trebuie să repetăm acest tip de separație. În ziua de azi se acordă o importanță tot mai mare dialogului dintre generații. De ce nu am discuta cu copiii noștri despre bugetul familiei? Responsabilitatea este și a lor. Mai mult de atât, vorbind cu copiii, aceștia vor cunoaște care sunt instrumentele și serviciile financiare care au un impact asupra familiei. Poate fi vorba despre planuri de pensie privată, despre dețineri de acțiuni sau despre asigurări diverse. Și, de ce nu, s-ar putea ca de la copii să primim informații noi și utile referitoare la o activitate financiară înțeleaptă!

Meseria de părinte este una dintre cele mai grele, iar rezultatele muncii noastre se văd abia în viitor. Ne dorim ce este mai bun pentru copiii noștri, dar știm să le oferim? Din dorința de a-i proteja, oare nu îi ferim de ocazia de a învăța singuri lucruri utile?

Educația financiară depinde în primul rând de ce învățăm acasă. Pentru că nu degeaba se vorbea pe vremuri de cei 7 ani de acasă…. Caracterul unui om este definit și de modul în care reacționează față de bani și în contextul acestora. Așa că haideți să încercăm să ne ajutăm copiii să crească responsabili.

Mai jos sunt câteva idei despre cum putem să transmitem câteva lecții de viață copiilor noștri.

Este important ca un copil, încă de la grădiniță, să poată face diferența între nevoi și dorințe. Vorbind cu copilul, îl putem ajuta să înțeleagă această diferență și să își organizeze nevoile și dorințele separat și ierarhizat. Apoi îi putem învăța că banii se cheltuie întâi pe nevoi și abia după aceea pe dorințe.

Dacă le acordăm copiilor o sumă mică de bani lunar și învățăm să utilizeze un buget: cum se economisește, cum se cheltuiește înțelept, cum se compară prețurile pentru a obține cel mai bun rezultat. Pușculița este cel mai util instrument de educație financiară. Dacă îi încurajăm să economisească pentru a aduna o sumă mai mare necesară unei cheltuieli mai mari, copiii de azi vor deveni adulți care se vor feri de o supra-îndatorare viitoare. Puteți chiar să le dați ocazia copiilor să câștige sume mici de bani făcând treburi pentru dumneavoastră. Dar faceți diferența între ce muncă se depune ca membru al familiei și ce muncă se remunerează!

Când luăm copiii cu noi la cumpărături este indicat să nu le cumpărăm tot ceea ce ne cer. Arătați-le cum se compară prețurile și cum se cheltuie banii pentru nevoile familiei. Învățați-i că banii aflați pe card sunt limitați, nu cresc în pom! Explicați-le cum funcționează cardul, altfel vor avea impresia că de acolo vin sume infinite de bani.

Explicați-le ce este riscul. Veți fi surprinși să aflați că ei cunosc și recunosc mai bine riscul decât noi, oamenii mari. Odată cu sfaturile despre responsabilitate, îi puteți învăța despre asigurări, ca un instrument util de protecție împotriva daunelor produse de producerea riscului.

Poți face împreună cu copilul tău un joc educativ care să în învețe despre modurile principale ale folosirii banilor. Luând 4 pușculițe sau 4 borcane, pe care le etichetăm individual astfel: cheltuieli, economii, investiții și donații, îi învățăm despre efectele acestor acțiuni (cel mai bine ar fi ca recipientele să fie transparente – astfel copilul va putea vedea efectiv schimbările în timp ale banilor lui).

Și noi, ca adulți, facem toate aceste acțiuni – economisim pentru a cheltui (adunăm bani pentru a cumpăra ceva mai scump, așa cum ar putea fi un televizor), economisim pentru situații neprevăzute (cum ar fi fondurile de urgență sau asigurările), investim pentru a ne satisface nevoi viitoare (de exemplu, pensiile viitoare sau fondurile destinate educației copilului) și suntem responsabili social (o formă de responsabilitate socială este reprezentată de asigurările obligatorii RCA și PAD).

Astfel, de fiecare dată când copilul are o sumă de bani, îl învățăm să o împartă între cele 4 pușculițe. Putem insista ca aceste pușculițe să fie folosite de fiecare dată când îi dăm bani de buzunar, când primește bani de la bunici sau când adună banii de la bursa școlară. Ne vom ajuta copilul să înțeleagă administrarea segmentată a banilor, eliminând comportamentul specific cumpărătorului îndatorat. Nu ne dorim ca, odată ajuns adult, să își cheltuiască tot salariul pe jocuri video, nu?

În prima se vor aduna banii pe care el dorește să îi cheltuie pentru a-și cumpăra ceva. Ajută-l pe copil să își facă o listă de dorințe. Arată-i cum se pun acestea în ordinea în care și le dorește cel mai tare. Copiii își doresc atât de multe lucruri – arată-i cum poate analiza singur pe care și le poate permite să le cumpere. Arată-i cum să compare prețuri și să facă alegeri. Revizuiți împreună această listă – probabil că lunar ar fi cel mai bine. Cu ocazia aceasta poate dorințele se schimbă sau poate unele lucruri se pot cumpăra.

În cea de a doua se colectează banii pe care îi economisește. Aici, de exemplu, putem ca la fiecare 100 de lei să adăugăm noi lunar încă 1 leu. Putem de asemenea ca monedele să le schimbăm în bancnote. Vom urmări împreună cu copilul cum economiile cresc și îi vom explica cum se numără banii, cum se schimbă forma acestora, cum se acumulează dobândă.

În cea de a treia copilul va strânge banii destinați investițiilor, la care, de exemplu, putem adăuga noi lunar câte 2 lei. Învață copilul despre investițiile pe termen lung, diferite de strângerea de bani pentru a cumpăra ceva în viitorul apropiat. Explică-i riscurile neprevăzute ce pot apărea, dar și despre instrumentele financiare disponibile pentru investiții. O investiție de acest tip aduce mai mulți bani pe termen lung decât un cont de economii într-o bancă. Învață-l să aleagă înțelept și cu atenție față de risc.

Iar din cea de a patra putem să îl învățăm să dăruiască celor mai nevoiași. Este vorba aici de a ne învăța copilul despre responsabilitatea socială.

Astfel, copilul va învăța la finalul unui an că banii sunt folosiți pentru mai mult decât doar a-i cheltui. Iar această lecție îi va fi utilă în viață.